Regele Ferdinand, un român de mare caracter

Regele Ferdinand, un român de mare caracter

În dimineaţa zilei de 14 august 1916, stilul vechi, valabil atunci, s-a ţinut în sala de mese a Palatului Cotroceni istoricul Consiliu de Coroană convocat de Regele Ferdinand, cu scopul de a cere oamenilor politici fruntasi ai ţarii aprobarea pentru intrarea în Războiul pentru Intregirea României şi sprijinul lor.

Au luat parte miniştrii Ion I. C. Brătianu, Em. Costinescu, Em. Porumbaru, Al. Constantinescu, V. G. Morţun, Al. Radovici, I. G. Duca, C. Angelescu, Victor Antonescu, preşedintele Camerei Deputaţilor Mihail Pherekyde, vicepreşedintele Senatului C.F. Robescu, foştii prim-miniştri Theodor Rosetti, Petru P. Carp, Titu Maiorescu, şefii de partide N. Filipescu, Take Ionescu, Al. Marghiloman şi foştii preşedinţi de Cameră C. Ollănescu şi C. Cantacuzino-Paşcanu. A prezidat Regele Ferdinand.

Oamenii politici filogermani, în special Petre P. Carp şi Al. Marghiloman au fost împotriva războiului contra Austro-Ungariei şi Germaniei. Majoritari în Consiliu au fost cei pentru realizarea idealurilor naţionale cerând lupta alături de Franţa, Anglia, Italia şi Rusia.

Cel mai vehement a fost P. P. Carp care a reproşat, între altele, Regelui că dinastia e germană şi trebuie să-şi vadă de interesele dinastiei.

Replica Regelui Ferdinand a rămas memorabilă:

’’Aţi greşit, domnule Carp, când aţi vorbit de interesele Dinastiei. Nu cunosc interesele Dinastiei, nu cunosc decât interesele Ţarii. În conştiinţa mea aceste două interese se confundă. Daca m-am hotărât să fac acest pas grav, e fiindcă după matură chibzuinţă eu am ajuns la convingerea adâncă şi nestrămutată că el corespunde cu adevăratele aspiraţii ale neamului, a cărui răspundere o port în ceasul de faţă. Dinastia va urma soarta ţării, învingătoare cu ea sau învinsă cu ea. Deoarece mai presus de toate, să ştiţi domnule Carp, că Dinastia mea este română! Rău aţi facut când aţi numit-o străină, germană. Nu, este românească! Românii nu au adus aici pe unchiul meu, Regele Carol, ca să întemeieze o dinastie germană la Gurile Dunării, ci o Dinastie naţionala şi revendic pentru Casa mea cinstea de a fi îndeplinit în întregime misiunea pe care acest popor i-a încredinţat-o.’’

A doua zi, 15 august, de Sărbătoarea ’’Adormirii Maicii Domnului’’, sub protecţia Preasfintei Fecioare Maria, oştenii României rupeau graniţa nedreaptă dintre fraţi.

Regele Ferdinand, deşi născut şi educat ca german şi ofiţer german, a tras sabia contra ţării sale de origine, încheind mesajul către armata română cu cuvintele ’’Cu Dumnezeu înainte!.’’